Versurile melodiei Câte doi interpretată de către Valentin Uzun împreună cu Tharmis Orchestra și lansată pe YouTube pe 20 Ianuarie 2026 evocă dorul profund de sat și de rădăcinile moldovenești, prezentate ca o stare firească, moștenită „de când e lumea lumii”. Satul apare ca spațiu al identității și al apartenenței, unde viața era simplă, dar plină de sens. Imaginile cu căciula de lână, iernatul și laptele de oaie sugerează o copilărie aspră, dar curată, trăită în armonie cu natura și cu ritmurile ei. Nu e vorba de lipsuri, ci de o formă de bogăție discretă, în care frigul, munca și traiul modest nu erau resimțite ca poveri.

Refrenul, construit în jurul horei, simbolizează unitatea, continuitatea și spiritul comunitar. Hora nu este doar un dans, ci un gest de adunare a neamului, o afirmație a dăinuirii și a legăturii dintre oameni. Repetiția insistentă a îndemnului „neamul să trăiască” transformă textul într-o declarație de identitate colectivă, un omagiu adus tradiției și solidarității. În ansamblu, versurile transmit nostalgia unei lumi simple și ideea că adevărata forță vine din comunitate, memorie și rădăcini.

Mai jos vei regăsii versurile melodiei:

2x
De când e lumea lumii
De sat mi-e dor mereu
Așa sunt moldovenii
Lăsați de Dumnezeu

2x Refren:
Câte doi, câte doi
Hai la hora noastră
Hai băieți să facem roată
Neamul să trăiască

2x
Un cățăr de lână
Și cu căciul pe cap
Noi nu știam ce-i frigul
La vremea de iernat

2x Refren:
Câte doi, câte doi
Hai la hora noastră
Hai băieți să facem roată
Neamul să trăiască

2x
Era întreaga lume
Cu noi în adăpost
Și laptele oaie
Mâncarea noastră a fost

10x Refren:
Câte doi, câte doi
Hai la hora noastră
Hai băieți să facem roată
Neamul să trăiască